Imi este destul de greu sa emit o parere despre o carte de-a lui Grisham, si nu pricep de ce. Pot in schimb sa o compar cu un film James Bond. Pui o actiune scrisa ok, partial previzibila, adaugi un final neprevazut, impreuna cu 10% umor, si obtii produsul finit.

In mare, sunt prezentate doua planuri paralele:

• 3 judecatori, inchisi pentru balarii, care trimit din inchisoare scrisori diversilor homosexuali ascunsi, apoi ii santajeaza, pentru a obtine bani
• Un congresman, pe care CIA-ul il vrea presedinte (si care este sustinut cu toata forta), pentru marirea fondurilor destinate apararii tarii

Daca incep sa zic ca la un moment dat, una din victimele homosexuale este viitorul presedinte, as incepe spoiler-ul, asa ca las placerea de a citi curiosilor. Cu siguranta merita citita!

Astea doua sunt cartile care mi-au mancat mie ultima saptamana.

Pe de-o parte, sunt fan John Grisham (si site-ul oficial), si nu stiu cum mi-a scapat “Maestrul” necitita, desi era in biblioteca. O carte super, in stilul lui, cu suspans & toate elementele necesare. Pe scurt, ne arata cum urca un avocat in urma unui pont (care ii aduce ~100 milioane $), si cum coboara in mai putin de un an, pentru ca a ajuns intr-o lume pentru care nu e pregatit.

Pe de-alta parte, Fata in fata cu generalul Ion Mihai Pacepa mi s-a parut o carte care imi aduce ceva in plus la categoria cultura. Fiind nascut in `90, nu am avut mari tangente cu comunismul oficial (doar cu cel neoficial, care este si astazi). Am auzit de Pacepa, stiam ca a taiat-o, ca Ceausescu a bagat frica in toate structurile posibile, si etc. Dar nu stiam detalii.

Citind aceasta carte, am aflat ceva (ceva=nici putine, nici multe) informatii despre plecarea lui. Ce m-a deranjat a fost ca mi s-a parut mai mult ca si-a creat un material in care el sa se justifice pentru ce a facut,si sa arate lumii ca plecarea lui (in 1978) a adus un mare ajutor caderii comunismului, peste 12 ani. Personal, 1) daca era sa declanseze ceva, se intampla in 1-2-3 ani, nu in 12, si 2) referitor la carte, ma asteptam mai degraba ca Lucia Hossu Longin sa modereze discutiile sub forma unui documentar, nu sub forma unei povestiri subiective.

Dar ma rog, nici o carte citita nu dauneaza. Cel putin, nu cartile de genul.