Aveam vreo 12 ani, stateam pe bancheta din spate cu moaca lipita de geam, uitandu-ma la peisajul superb (nu zic exact pe unde). Drumul era pe o stanca, si la 150-200 metri mai jos era albia unui rau.
Si la radio se auzea Bon Jovi – It’s my life. Mi-a ramas pe creier. Pana acum vreo 2 saptamani nu am aflat cum se numeste melodia, desi am auzit-o frecvent. Noroc cu shuffle-ul din Winamp.
In vara lui 2007 am fost in Londra, la cursuri de lb engleza. Cum? Stiti engleza? Si eu aveam aceeasi impresie pana atunci.
Am stat in gazda la o familie iesita la pensie, tipa era obeza la vreo 60 de ani, tipu era slab si betiv, la vreo 65 de ani. Dupa fata avea cel putin 75, eu am zis ca 80. Cand a venit tata in vizita, i-am spus despre gazda, cum este, unde a lucrat, etc.
In dialog, el: Vai, dar se vede ca faci fitness saptamanal (adica se respecta moshu), nu arati de 80 de ani.
La care tipul: Oh dear, dar nu am 80 de ani, am 65. Tata in pamant. Eu radeam de dupa usa:)))))))
Acum merg sa ii dau lui Cosmin de baut. Si Anei. Si alor mei:))
Kappacelu` RSS
